Sari la conținut

păciuire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din păciui.

Pronunție

  • AFI: /pə.ʧju'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
păciuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ păciuire păciuiri
Articulat păciuirea păciuirile
Genitiv-Dativ păciuirii păciuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a păciui și rezultatul ei.


Traduceri