palate

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din palat.

Pronunție

  • AFI: /paˈla.te/


Substantiv

  1. forma de plural nearticulat pentru palat.





engleză

(English)

Etimologie

Din engleză medie palate, care provine din franceză veche palat < latină palātum („palat”), poate de origine etruscă.

Pronunție

  • AFI: /ˈpælɪt/
  • (SUA) AFI: /ˈpælɪt/, /ˈpælət/
  • (Australia) AFI: /ˈpælət/


Substantiv

palate, pl. palates

  1. (anat.) palat
  2. (p.ext.) simțul gustului
    He has a sensitive palate.
  3. (fig.) plăcere (pentru), gust (pentru)

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Omofone

Vezi și


Verb


Conjugarea verbului
to palate
Infinitiv to palate
Prezent simplu
pers. 3 sg.
palates
Trecut simplu palated
Participiu trecut palated
Participiu prezent palating
  1. (nestandardizat) a se desfăta, a se delecta

Sinonime

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Din palata.

Pronunție

  • AFI: /paˈlate/


Substantiv

  1. forma de plural pentru palata.





latină

(Latina)

Etimologie

Din pālō.

Pronunție

  • AFI: /paːˈlaː.te/


Verb

  1. forma de persoana a II-a plural la imperativ prezent activ pentru pālō.