pandur

De la Wikționar, dicționarul liber
Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
pandur

română

Etimologie

Din sârbocroată pandur, maghiară pandúr.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
pandur
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pandur panduri
Articulat pandurul pandurii
Genitiv-Dativ pandurului pandurilor
Vocativ pandurule pandurilor
  1. soldat dintr-un corp de oaste habsburgică din sec. xVIII.
  2. soldat din oastea muntenească neregulată de la începutul sec. xIX.
  3. (spec.) soldat din oastea lui Tudor Vladimirescu.
  4. ostaș în serviciul poliției după desființarea vechii miliții naționale.
  5. (înv. și pop.) haiduc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe