panglicar

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din panglică + sufixul -ar.

Pronunție

  • AFI: /pan.gli'kar/


Substantiv


Declinarea substantivului
panglicar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ panglicar panglicari
Articulat panglicarul panglicarii
Genitiv-Dativ panglicarului panglicarilor
Vocativ panglicarule panglicarilor
  1. artist (de circ) care face scamatorii cu panglici.
  2. epitet dat unui șarlatan, unui escroc, precum și unei persoane care vorbește mult și nu la obiect.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe