paragogă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză paragoge.

Pronunție

  • AFI: /pa.ra'go.gə/


Substantiv


Declinarea substantivului
paragogă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ paragogă paragoge
Articulat paragoga paragogele
Genitiv-Dativ paragogei paragogelor
Vocativ paragogă paragogelor
  1. (fon.; rar) adăugare a unui sunet sau a unei silabe la sfârșitul unui cuvânt.


Traduceri

Referințe