paralogism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză paralogisme.

Pronunție

  • AFI: /pa.ra.lo'ʤism/


Substantiv


Declinarea substantivului
paralogism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ paralogism paralogisme
Articulat paralogismul paralogismele
Genitiv-Dativ paralogismului paralogismelor
Vocativ paralogismule paralogismelor
  1. raționament fals făcut din neștiință, fără intenția de a induce în eroare.


Traduceri

Referințe