parcurgere

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din parcurge.

Pronunție

  • AFI: /par'kur.ʤe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
parcurgere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ parcurgere parcurgeri
Articulat parcurgerea parcurgerile
Dativ-Genitiv parcurgerii parcurgerilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a parcurge și rezultatul ei.


Traduceri