De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din latină participium.
Pronunție
Substantiv
Declinarea substantivului
participiu
|
| n.
|
Singular
|
Plural
|
| Nominativ-Acuzativ
|
participiu
|
participii
|
| Articulat
|
participiul
|
participiile
|
| Genitiv-Dativ
|
participiului
|
participiilor
|
| Vocativ
|
'
|
'
|
- formă nominală a verbului care denumește acțiunea prezentată ca o însușire.
Traduceri
