De la Wikționar, dicționarul liber
Etimologie
Din latină participium.
Substantiv
Declinarea substantivului participiu |
| n. |
Singular |
Plural |
| Nominativ-Acuzativ |
participiu |
participii |
| Articulat |
participiul |
participiile |
| Genitiv-Dativ |
participiului |
participiilor |
| Vocativ |
' |
' |
- formă nominală a verbului care denumește acțiunea prezentată ca o însușire.