perempțiune
română
Etimologie
Din franceză péremption.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
Declinarea substantivului perempțiune | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | perempțiune | perempțiuni |
Articulat | perempțiunea | perempțiunile |
Genitiv-Dativ | perempțiunii | perempțiunilor |
Vocativ | perempțiune | perempțiunilor |
- (jur.) stingere, încetare a unui proces prin depășirea termenului legal de introducere a acțiunii; perimare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online