periclita

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză péricliter < latină periclitari.

Pronunție

  • AFI: /pe.ri.kli'ta/


Verb


Conjugarea verbului
periclita
Infinitiv a periclita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
periclitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pericliteze
Participiu periclitat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (livr.) a pune în pericol.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe