perimetru
română
Etimologie
Din franceză périmètre, neogreacă περιμετροσ (perímetros), germană Perimeter.
Pronunție
- AFI: /pe.ri'me.tru/
Substantiv
| Declinarea substantivului perimetru | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | perimetru | perimetre |
| Articulat | perimetrul | perimetrele |
| Genitiv-Dativ | perimetrului | perimetrelor |
| Vocativ | perimetrule | perimetrelor |
- (mat.) suma lungimilor laturilor unui poligon; linie închisă care mărginește o suprafață.
- suprafață cuprinsă într-un perimetru; limită a teritoriului unei localități, a unei zone etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online