perturbare

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din perturba.

Pronunție

  • AFI: /per.tur'ba.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
perturbare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ perturbare perturbări
Articulat perturbarea perturbările
Genitiv-Dativ perturbării perturbărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a perturba și rezultatul ei.


Traduceri