pipărare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pipăra.

Pronunție

  • AFI: /pi.pə'ra.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pipărare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pipărare pipărări
Articulat pipărarea pipărările
Genitiv-Dativ pipărării pipărărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a pipăra și rezultatul ei.


Traduceri