plasare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din plasa.

Pronunție

  • AFI: /pla'sa.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
plasare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plasare plasări
Articulat plasarea plasările
Genitiv-Dativ plasării plasărilor
Vocativ plasare, plasareo plasărilor
  1. acțiunea de a plasa și rezultatul ei.


Traduceri