plințuire
Etimologie
Din plințui.
Pronunție
- AFI: /plin.ʦu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului plințuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plințuire | plințuiri |
| Articulat | plințuirea | plințuirile |
| Genitiv-Dativ | plințuirii | plințuirilor |
| Vocativ | plințuire, plințuireo | plințuirilor |
- acțiunea de a plințui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri