plinire
română
Etimologie
Din plini.
Pronunție
- AFI: /pli'ni.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului plinire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plinire | pliniri |
| Articulat | plinirea | plinirile |
| Genitiv-Dativ | plinirii | plinirilor |
| Vocativ | plinire, plinireo | plinirilor |
- acțiunea de a plini și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri