plopuț

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din plop + sufixul -uț.

Pronunție

  • AFI: /plo'puʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
plopuț
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ plopuț plopuți
Articulat plopuțul plopuții
Genitiv-Dativ plopuțului plopuților
Vocativ plopuțule plopuților
  1. (reg.) plopușor.


Traduceri

Referințe