plugări

română

Etimologie

Din plugar.

Pronunție

• AFI: /plu.gə'ri/

Verb

Conjugarea verbului plugări
Infinitiv	a plugări
Indicativ prezent pers. 1 sg.	plugăresc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să plugărească
Participiu	plugărit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) a munci pământul în calitate de plugar; a lucra pământul cu plugul.

Cuvinte derivate

• plugărire
• plugărit

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aprigul

Referințe

• DEX '98 via DEX online