poansonaj

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză poinçonnage.

Pronunție

  • AFI: /po̯an.so'naʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
poansonaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ poansonaj poansonaje
Articulat poansonajul poansonajele
Genitiv-Dativ poansonajului poansonajelor
Vocativ poansonajule poansonajelor
  1. poansonare.


Traduceri

Referințe