polemist

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză polémiste.

Pronunție

  • AFI: /po.le'mist/


Substantiv


Declinarea substantivului
polemist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polemist polemiști
Articulat polemistul polemiștii
Genitiv-Dativ polemistului polemiștilor
Vocativ polemistule polemiștilor
  1. persoană care polemizează, care susține o polemică.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe