polemiza

română

Etimologie

Din franceză polémiser.

Pronunție

• AFI: /po.le.mi'za/

Verb

Conjugarea verbului polemiza
Infinitiv	a polemiza
Indicativ prezent pers. 1 sg.	polemizez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să polemizeze
Participiu	polemizat
Conjugare	I

1. (v.intranz.) a susține o polemică, a face polemică, a discuta în contradictoriu.

Cuvinte derivate

• polemizare

Cuvinte apropiate

• polemic
• polemică
• polemie
• polemism
• polemist
• polemolog
• polemologic
• polemologie

Traduceri

a susține o polemică

engleză: debate (English), polemicise (English) (Anglia), polemicize (English) (SUA) franceză: polémiser (français) italiană: polemizzare (italiano)

portugheză: polemizar (português) spaniolă: polemizar (español) suedeză: polemisera (svenska)

Referințe

• DEX online