polițist

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Polițiști de frontieră

română

Etimologie

Din germană Polizist.

Pronunție

  • AFI: /po.li'ʦist/


Substantiv


Declinarea substantivului
polițist
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ polițist polițiști
Articulat polițistul polițiștii
Dativ-Genitiv polițistului polițiștilor
Vocativ polițistule polițiștilor
  1. agent de poliție, funcționar de poliție.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri


Adjectiv


Declinarea adjectivului
polițist
Singular Plural
Masculin polițist polițiști
Feminin polițistă polițiste
Neutru polițist polițiste
  1. polițienesc.
  2. (despre state sau regimuri politice) care se sprijină pe poliție și pe jandarmerie și își exercită puterea prin metode samavolnice.

Sinonime

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe