pontificat

română

Etimologie

Din franceză pontificat < latină pontificatus.

Pronunție

• AFI: /pon.ti.fi'kat/

Substantiv

Declinarea substantivului pontificat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	pontificat	pontificate
Articulat	pontificatul	pontificatele
Genitiv-Dativ	pontificatului	pontificatelor
Vocativ	pontificatule	pontificatelor

1. demnitate de pontif, de papă; perioadă de timp în care un pontif, un papă își exercită funcția.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online