ponturire
Etimologie
Din ponturi.
Pronunție
- AFI: /pon.tu'ri.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului ponturire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ponturire | ponturiri |
| Articulat | ponturirea | ponturirile |
| Genitiv-Dativ | ponturirii | ponturirilor |
| Vocativ | ponturire, ponturireo | ponturirilor |
- acțiunea de a ponturi și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri