popic

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din pop + sufixul -ic.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
popic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ popic popice
Articulat popicul popicele
Genitiv-Dativ popicului popicelor
Vocativ popicule popicelor
  1. (la pl.) joc distractiv la care se folosesc nouă bucăți de lemn cilindrice, fasonate la strung și așezate într-o anumită ordine, jucătorii urmărindrăstoarne cât mai multe dintre ele de la distanță, cu o bilă mare de lemn aruncată pe un jgheab; (și la sg.) fiecare dintre cele nouă piese ale jocului.
  2. (la pl.) popicărie.
  3. piesă mică de lemn folosită ca proptea în construcția tunelurilor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe