popime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din popă + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /po'pi.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
popime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ popime invariabil
Articulat popimea invariabil
Genitiv-Dativ popimii invariabil
Vocativ popime invariabil
  1. (pop. și fam.; colectiv) mulțime de popi; preoțime.


Traduceri

Referințe