poplecire
Etimologie
Din popleci.
Pronunție
- AFI: /po.ple'ʧi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului poplecire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poplecire | popleciri |
| Articulat | poplecirea | poplecirile |
| Genitiv-Dativ | poplecirii | poplecirilor |
| Vocativ | poplecire, poplecireo | poplecirilor |
- acțiunea de a popleci și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri