portofel

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză portfeuille.

Pronunție

  • AFI: /por.to'fel/


Substantiv


Declinarea substantivului
portofel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ portofel portofele
Articulat portofelul portofelele
Genitiv-Dativ portofelului portofelelor
Vocativ ' '
  1. obiect de buzunar, confecționat din piele sau din alt material, având forma de copertă cu mai multe despărțituri interioare, în care se poartă bani (de hârtie) și acte.


Traduceri