prânzare

română

Etimologie

Din a prânzi.

Pronunție

• AFI: /prɨn'za.re/

Substantiv

Declinarea substantivului prânzare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prânzare	prânzări
Articulat	prânzarea	prânzările
Genitiv-Dativ	prânzării	prânzărilor
Vocativ	prânzare	prânzărilor

1. (pop.) acțiunea de a prânzi; (concr.) masă, mâncare (de la prânz); prânz.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online