Sari la conținut

prăpăstuire

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din prăpăstui.

Pronunție

  • AFI: /prə.pəs.tu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prăpăstuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prăpăstuire prăpăstuiri
Articulat prăpăstuirea prăpăstuirile
Genitiv-Dativ prăpăstuirii prăpăstuirilor
Vocativ prăpăstuire, prăpăstuireo prăpăstuirilor
  1. acțiunea de a prăpăstui și rezultatul ei.


Traduceri