prăvăli

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din bulgară проваля (provalja), sârbocroată provaliti.

Pronunție

  • AFI: /prə.və'li/


Verb


Conjugarea verbului
prăvăli
Infinitiv a prăvăli
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
prăvălesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să prăvălească
Participiu prăvălit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a (se) înclina, a (se) apleca într-o parte; a (se) răsturna, a (se) rostogoli; a cădea sau a facecadă, a (se) arunca în adâncime, a (se) prăbuși, a (se) trânti.
  2. (v.refl.) a fugi în goana mare, a se năpusti la vale; a se repezi spre ceva, a tăbărî, a da buzna.
  3. (v.refl.) (despre ape) a curge cu repeziciune, căzând de la înălțime; a se revărsa, a se întinde.
  4. (v.refl.) (fig.) a se întinde, a se răspândi, a se împrăștia.
  5. (v.tranz.) a arunca; a azvârli.
  6. (v.refl.) (despre vânt, furtună, ploaie etc.) a se dezlănțui cu putere, a se porni cu violență.
  7. (v.tranz. și refl.) a (se) surpa, a (se) nărui, a (se) dărâma, a (se) prăbuși.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe