prăznuire
Etimologie
Din prăznui.
Pronunție
- AFI: /prəz.nu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului prăznuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prăznuire | prăznuiri |
| Articulat | prăznuirea | prăznuirile |
| Genitiv-Dativ | prăznuirii | prăznuirilor |
| Vocativ | prăznuire, prăznuireo | prăznuirilor |
- acțiunea de a prăznui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri