practicant

română

Etimologie

Din germană Praktikant.

Pronunție

• AFI: /prak.ti'kant/

Substantiv

Declinarea substantivului practicant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	practicant	practicanți
Articulat	practicantul	practicanții
Genitiv-Dativ	practicantului	practicanților
Vocativ	practicantule	practicanților

1. persoană care îndeplinește un stadiu de practică, lucrând ca începător într-un atelier, într-un birou, într-o întreprindere etc. (pentru a se perfecționa într-o anumită profesie, prin completarea cunoștințelor teoretice cu noțiuni practice).
2. cea mai mică funcție administrativă în vechea ierarhie a funcționarilor începători; salariat care executa o muncă de ajutor pe lângă un specialist.

Cuvinte derivate

• practicantă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online