precedență

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză précédence, italiană precedenza.

Pronunție

  • AFI: /pre.ʧe'den.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
precedență
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ precedență precedențe
Articulat precedența precedențele
Genitiv-Dativ precedenței precedențelor
Vocativ precedență precedențelor
  1. faptul de a preceda (pe cineva sau ceva) în timp sau în spațiu; lucru care precedă alt lucru de aceeași natură; fapt întâmplat înainte de altul; precedent.


Traduceri

Referințe