predicativitate

română

Etimologie

Din predicativ + sufixul -itate.

Pronunție

• AFI: /pre.di.ka.ti.vi'ta.te/

Substantiv

Declinarea substantivului predicativitate
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	predicativitate	invariabil
Articulat	predicativitatea	invariabil
Genitiv-Dativ	predicativității	invariabil
Vocativ	predicativitate	invariabil

1. (gram.) însușire a unui cuvânt de a putea avea funcție de predicat.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online