predispoziție
Aspect
Etimologie
Din franceză prédisposition.
Pronunție
- AFI: /pre.dis.po'zi.ʦi.e/
Substantiv
Declinarea substantivului predispoziție | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | predispoziție | predispoziții |
Articulat | predispoziția | predispozițiile |
Genitiv-Dativ | predispoziției | predispozițiilor |
Vocativ | ' | ' |
- dispoziție naturală; atracție înnăscută spre o anumită activitate; înclinație; vocație.
- stare de sensibilitate a organismului care permite să contracteze anumite boli.
Traduceri
Traduceri