prejmet

română

Etimologie

Din preajmă + sufixul -et.

Pronunție

• AFI: /preʒ'met/

Substantiv

Declinarea substantivului prejmet
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prejmet	prejmete
Articulat	prejmetul	prejmetele
Genitiv-Dativ	prejmetului	prejmetelor
Vocativ	prejmetule	prejmetelor

1. (înv.) împrejurime, preajmă.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online