prepus

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a prepune.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
prepus
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prepus prepusuri
Articulat prepusul prepusurile
Genitiv-Dativ prepusului prepusurilor
Vocativ prepusule prepusurilor
  1. (pop.) bănuială, presupunere; suspiciune.


Traduceri

Etimologie

Din a prepune.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
prepus
Singular Plural
Masculin prepus prepuși
Feminin prepusă prepuse
Neutru prepus prepuse
  1. adăugat, pus înainte; pus mai mare peste...
  2. (pop.) bănuit, suspectat.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
prepus
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prepus prepuși
Articulat prepusul prepușii
Genitiv-Dativ prepusului prepușilor
Vocativ prepusule prepușilor
  1. (jur.) persoană care efectuează acte juridice sau îndeplinește o funcție după directivele și sub controlul altei persoane.


Traduceri

Referințe