prezicător

română

Etimologie

Din a prezice + sufixul -ător.

Pronunție

• AFI: /pre.zi.kə'tor/

Substantiv

Declinarea substantivului prezicător
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prezicător	prezicători
Articulat	prezicătorul	prezicătorii
Genitiv-Dativ	prezicătorului	prezicătorilor
Vocativ	prezicătorule	prezicătorilor

1. persoană care se îndeletnicește cu ghicitul viitorului cuiva în cărți, în cafea, în palmă etc.; ghicitor.

Cuvinte derivate

• prezicătoare

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online