prezicător

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a prezice + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /pre.zi.kə'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
prezicător
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prezicător prezicători
Articulat prezicătorul prezicătorii
Genitiv-Dativ prezicătorului prezicătorilor
Vocativ prezicătorule prezicătorilor
  1. persoană care se îndeletnicește cu ghicitul viitorului cuiva în cărți, în cafea, în palmă etc.; ghicitor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe