prigitoare

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /pri.ʤi'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului prigitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	prigitoare	prigitori
Articulat	prigitoarea	prigitorile
Genitiv-Dativ	prigitorii	prigitorilor
Vocativ	prigitoare	prigitorilor

1. (reg.) fotă formată dintr-o singură bucată de țesătură petrecută în jurul corpului.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• prigoreați

Referințe

• DEX '98 via DEX online