prihănire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din prihăni.

Pronunție

  • AFI: /pri.hə'ni.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
prihănire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prihănire prihăniri
Articulat prihănirea prihănirile
Genitiv-Dativ prihănirii prihănirilor
Vocativ prihănire, prihănireo prihănirilor
  1. acțiunea de a prihăni și rezultatul ei.


Traduceri