priponi

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pripon.

Pronunție

  • AFI: /pri'ponʲ/


Verb


Conjugarea verbului
priponi
Infinitiv a priponi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
priponesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să priponească
Participiu priponit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a lega un animal de (sau cu) un pripon.
  2. (v.tranz.) a pune piedică la picioarele animalelor (ca să nu poată fugi).
  3. (v.tranz.) a lega de un pripon o ambarcație.
  4. (v.tranz.) (p.gener.) a imobiliza, a fixa ceva (prin legare); a lega.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe