procedură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză procédure.

Pronunție

  • AFI: /pro.ʧe'du.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
procedură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ procedură proceduri
Articulat procedura procedurile
Genitiv-Dativ procedurii procedurilor
Vocativ procedură procedurilor
  1. totalitatea actelor și a formelor îndeplinite în cadrul activității desfășurate de un organ de jurisdicție, de executare sau de alt organ de stat.
  2. (livr.) procedeu.
  3. ramură a dreptului care are ca obiect studiul procedurii.
  4. (mai ales la pl.) tratament special efectuat în unități sanitare pentru tratarea diverselor boli.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe