procurare
Etimologie
Din procura.
Pronunție
- AFI: /pro.ku'ra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului procurare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | procurare | procurări |
| Articulat | procurarea | procurările |
| Genitiv-Dativ | procurării | procurărilor |
| Vocativ | procurare, procurareo | procurărilor |
- acțiunea de a procura și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a procura