prodiga

română

Etimologie

Din franceză prodiguer.

Pronunție

• AFI: /pro.di'ga/

Verb

Conjugarea verbului prodiga
Infinitiv	a prodiga
Indicativ prezent pers. 1 sg.	prodig
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să prodige
Participiu	prodigat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (livr.) a cheltui fără măsură, a risipi; a acorda cu generozitate, a dărui din belșug.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online