Sari la conținut

proeminare

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din proemina.

Pronunție

  • AFI: /pro.e.mi'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
proeminare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ proeminare proeminări
Articulat proeminarea proeminările
Genitiv-Dativ proeminării proeminărilor
Vocativ proeminare, proeminareo proeminărilor
  1. acțiunea de a proemina și rezultatul ei.


Traduceri