protestăluire
română
Etimologie
Din protestălui.
Pronunție
- AFI: /pro.tes.tə.lu'i.re/
Substantiv
Declinarea substantivului protestăluire | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | protestăluire | protestăluiri |
Articulat | protestăluirea | protestăluirile |
Genitiv-Dativ | protestăluirii | protestăluirilor |
Vocativ | protestăluire, protestăluireo | protestăluirilor |
- acțiunea de a protestălui și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a protestălui