punctișor

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din punct + sufixul -ișor.

Pronunție

  • AFI: /punk.ti'ʃor/


Substantiv


Declinarea substantivului
punctișor
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ punctișor punctișoare
Articulat punctișorul punctișoarele
Genitiv-Dativ punctișorului punctișoarelor
Vocativ punctișorule punctișoarelor
  1. diminutiv al lui punct; punctuleț.


Traduceri

Referințe