purăvire
Etimologie
Din purăvi.
Pronunție
- AFI: /pu.rə'vi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului purăvire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | purăvire | purăviri |
| Articulat | purăvirea | purăvirile |
| Genitiv-Dativ | purăvirii | purăvirilor |
| Vocativ | purăvire, purăvireo | purăvirilor |
- acțiunea de a purăvi și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a purăvi