putreziciune
română
Etimologie
Din a putrezi + sufixul -ciune.
Pronunție
- AFI: /pu.tre.ziˈʧju.ne/
Substantiv
| Declinarea substantivului putreziciune | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | putreziciune | putreziciuni |
| Articulat | putreziciunea | putreziciunile |
| Genitiv-Dativ | putreziciunii | putreziciunilor |
| Vocativ | putreziciune | putreziciunilor |
- materie organică putredă; organism mort, intrat în putrefacție; putregai, putriditate, putrezime, putrezitură, putrejune.
- starea unui organism putred.
- (fig.) descompunere morală, decădere.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online